Capitolul 25

Sunt în bucătărie. Toată lumea doarme și eu doar acum am prins laptop-ul ca să scriu articolul de anul acesta. Mirosul de bujori de lângă mine mă inspiră perfect. Recunosc, lipsește cafeaua, dar e 12 noaptea și nu aș vrea să îmi provoc singură o insomnie puternică. De aceea, las doar bujorii și încep.

Nu credeam că voi mai scrie prea curând, pentru că atunci când nu ești bine cu tine, nu ești bine cu nimic și nici nu poți scrie, nu poți spune nimănui o încurajare când tu ești prăbușit. Dar prin harul lui Dumnezeu, acum sunt aici și scriu. Ce mare Har! Să pot scrie, să pot scrie din nou minunile Celui Mai Mare Împărat, a Domnului nostru minunat!

Capitolul 24 a fost cel mai captivant pentru mine, până acum. Nu credeam că atunci când crești, luptele devin tot mai mari și rozul acela din povești mai dispare din când în când. Credeam că toate zilele sunt cu soare și după o ploaie scurtă, imediat vine lumina. Dar de data aceasta, drumul prin pustiu a fost mai lung, pentru că a trebuit să cresc, nu doar în ani, ci în credință. Atunci când Domnul știe că trebuie să te maturizezi, te trece prin furtuni, dar cel mai frumos lucru e că mereu alături de tine. E cu tine acolo în barcă, în vânt, între valuri. Nu pleacă nicio secundă. Te privește și așteaptă să spui: Doamne, doar Tu poți să oprești furtuna! Eu nu pot, sunt prea slabă, dar Tu poți. Uneori crezi că nu e nimeni acolo, dar in momentele alea trebuie să crezi ca niciodată că din iubire, te crește, te șlefuiește, te face mai frumos, mai strălucitor. Doare, de ce să nu spun că doare? Dar când știi că după toată aceasta furtună, apare cel mai frumos Soare, se merită să lupți. Secretul? Să nu crezi nicio secundă că poți lupta singură. Doar cu El, cu Isus poți birui! Singură te afunzi și mai tare….

Capitolul 24 a fost unul plin, plin de momente frumoase, dar și momente când imi pierdusem orice speranță. Când ajunsesem atât de jos, crezând că nu mă voi mai ridica, dar ce mare e Domnul meu! Cum m-a ridicat El, cum m-a îmbărbătat El prin iubitul meu soț care imi repeta zilnic că va fi bine, prin cei dragi ai mei care îmi spuneau că Domnul va lucra, cum El, Isus îmi vorbea și îmi spunea: Nu ți se va întâmpla nimic! Crede în Mine!


În momentele alea crezi că nu mai poți nici să crezi…dar atunci, chiar atunci te prăbușești cu toată ființa în brațele Creatorului Tău și spui. Doar TU, doar Tu poți și atunci EL îți arată că DA, EL e singurul care te poate salva! Slavă Lui!

Ce îmi doresc pentru capitolul 25? Să cresc mai mult în credință, pentru că și acum înca mai vin gânduri, îndoieli, dar nu mai vreau să primesc niciun gând de acesta. Vreau să cresc în credință, credința care mută munții, în înțelepciune, în rugăciune profundă, în dragoste dublată, în iertare necondiționată, în răbdare multă și în multe fapte bune.

Vreau să devin o adevărată luptătoare în armata lui Hristos, pentru că vremurile vor fi din ce în ce mai grele! Vreau să fiu o soție iubitoare, care să slujească cu toata dragostea și cu toată inima. Vreau să fiu o mamă credincioasă, care se bucură de fiecare minut cu copilașii ei pe care i-a primit în dar de la Domnul. Vreau să fiu un ajutor, pentru cel care are nevoie. Vreau să știu să tac atunci când trebuie, să știu să îmbărbătez când trebuie, să știu să mă retrag când știu că nu e locul meu, să știu să lupt, pentru că Domnul e de partea mea și îmi dă putere!

Doamne, vreau să Te cunosc tot mai mult, să Te slujesc mai mult, să Te ascult mai mult ! Ajută-mă să cresc așa cum vrei Tu să mă crești!

Îți mulțumesc pentru tot, pentru iubire, pentru mustare, pentru iertare, pentru iubitul meu, pentru copilașii noștri, pentru cei dragi, pentru pace, pentru tot ce avem. Slavă Ție!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s